Clujul sub Coroana României. Rege – Cultură – Identitate

Pret: 
47,25
39,90
TVA Inclus
Titlu: 
Clujul sub Coroana României. Rege – Cultură – Identitate
Autori: 
Cornel Jurju;
Seria: 
Documente. Istorie. Mărturii
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
250
Format: 
A5
Disponibila: 
Da
ISBN: 
978-973-109-919-4

            „Interesul pentru tema aflată în atenția acestui volum s-a clădit treptat, fiind adesea rodul unor descoperiri întâmplătoare, dar de fiecare dată revelatoare. În timp, vreun articol de presă, o carte sau alta aveau să-mi aducă în atenție uneori o informație stingheră, dar surprinzătoare, alteori o fotografie nemaivăzută, dar fermecătoare. Asemenea firave trimiteri, care câteodată păreau scăpări/indiscreții ale diferiților autori, aminteau de regele Ferdinand, de regina Maria, de regele Carol al II-lea, de regele Mihai, care, cândva, parcă în vremuri imemoriale, trecuseră prin Universitatea, prin bisericile sau pe străzile Clujului. În ansamblu, tema continua să rămână adâncită în nebuloasă, dar aceste fărâme de regalitate românească din trecutul interbelic al Clujului îmi încercau tot mai mult resursele de curiozitate și, de ce nu, chiar de fascinație.

            Depășind aceste prelungi tatonări incipiente, în 2017 am inițiat și am participat la un proiect care dorea să închege o primă imagine sistematică a vizitelor regale în Clujul dintre războaie, cu extensie către revenirile familiei regale în oraș, după anul 1989. Sprijinită de profesorul Valentin Orga, director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj, intenția a căpătat forma unei expoziții documentare, intitulată „Casa Regală a României în viața Clujului”. Conceptul expoziției, destul de ampla activitate de documentare, inspirata prelucrare grafică au fost consecința efortului comun a câtorva persoane, deosebiți prieteni și colegi atașați civismului curat, dar mai ales tradițiilor și valorilor regalității românești: Carmen Văcar, Leonard Viziteu, Sebastian Baciu, Călin Roșu, Costi Ghițulică, Radu Copăcean, Beatrice Banto, Aurora Tarța. Organizațional și instituțional, acest tip de demers documentar, la limită și istoriografic, a fost asumat de către două O.N.G.-uri locale (Clubul Monarhiștilor Clujeni și Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei Cluj), respectiv de către Biblioteca Universitară și Muzeul Universității Babeș-Bolyai, prin implicarea istoricului Ana-Maria Stan. Înglobând câteva sute de fotografii, documente și extrase de presă, expoziția „Casa Regală a României în viața Clujului” era vernisată în noiembrie 2017, în Biblioteca Centrală Universitară, fiind expusă atenției publicului până în februarie 2018.

            Experiența proiectului expozițional, mai ales prin latura sa documentară, m-a apropiat suplimentar de problematica intrărilor regale în Cluj, ajutându-mă să-i înțeleg mai bine dimensiunea/relevanța, dar și lipsurile din perspectiva antecedentelor istoriografice. Îmi dădeam seama, fapt reconfirmat de lecturile ulterioare, că lucrările și referirile dedicate istoriei locale preferaseră, adesea cu bună știință, marginalizarea sau completa ignorare a temei. Publicistica deceniilor comuniste, grav malformată de cenzură și de condiționări ideologice autoasumate, a ales tăcerea, găsind diverse formule, unele situate la marginea ridicolului, prin care factorul monarhic să fie decupat din istoria orașului. De exemplu, Universitatea românească din Cluj fusese înființată în 1919 prin Decret-regal, iar profesorilor maghiari le fusese cerut un jurământ de loialitate față de regele României. Brevetând rețete substitutive care falsificau realitatea, cu scopul precis al escamotării rolului și autorității regale, textul istoriografic comunist transforma Decretul-regal în Decret-lege (lipsea doar semnătura primului tovarăș-secretar al P.C.R.), iar jurământul prestat regelui Ferdinand era expediat în formula unui jurământ față de legile țării. Grațiată din carcera cenzurii, istoriografia ultimelor decenii, parcă mai puțin interesată de istoria interbelicului local, a menținut speța vizitelor regale în Cluj în zona interesului minor, predispus cel mult către introspecții ocazionale, superficiale și nesistematice.” - extras din volum