Spaţii carcerale în România comunistă/ Penitenciarul Sighet (1950-1955) vol. I + II

Pret: 
152,25
126,00
TVA Inclus
Titlu: 
Spaţii carcerale în România comunistă/ Penitenciarul Sighet (1950-1955) vol. I + II
Autori: 
DOBEȘ, Andrea;
Seria: 
Documente. Istorie. Mărturii
An aparitie: 
2021
Nr. pagini: 
800
Format: 
B5
Disponibila: 
Da
ISBN: 
9786060850397

Despre Sighet s-a scris mult, s-a reflectat divers, cantitativ și calitativ, iar acum publicul din România are privilegiul de a citi prima monografie închegată, excelent documentată, adecvat proiectată și cu acribie realizată, dedicată acestui subiect. La origine, lucrarea pe care o introducem aici, a fost o teză de doctorat susținută cu lauri în 2011. Timpul care a trecut a adăugat acelui text multe noi informații, dar și noi întrebări de cercetare ce au deschis noi capitole de analiză și reflecție istorică. Ca atare, ceea ce cititorii vor avea privilegiul să lectureze este o carte consistentă, una articulată pe o temelie informațională serioasă, pe o excelentă cunoaștere a literaturii de specialitate, cu o structură modernă ce încearcă să răspundă unor întrebări de cercetare pe cât de diverse, pe atât de relevante pentru fluxul contemporan al istoriografiei fenomenelor represive postbelice din Europa Central-Estică.

Autoarea își intitulează op-ul simplu, prin apelul la referențialul plural al spațiilor penitenciare din România comunistă și particularul Sighet, circumscris perioadei în care aici a funcționat colonia care i-a adăpostit pe foștii demnitari ai României Mari. În spatele acestui titlu descriptiv se ascunde un volum mare de muncă, derulat pe parcursul multor ani, în arhive și biblioteci din țară, în care sute de mii de pagini edite și inedite au fost consultate, sintetizate, indexate și integrate într-un text care acoperă epistemic mult mai mult decât o istorie institu-țională a închisorii. Andrea Dobeș își propune ca prin elaboratul de față să reconstituie și să analizeze diacronic funcționarea Penitenciarului Sighet-Principal în perioada 1950-1955, dar și să urmărească destinele celor internați acolo după desființarea acesteia. Dincolo de această matrice epistemică naturală, ea știe să adreseze teme și registre analitice ce îi permit să dezvolte noi perspective contextuale ce augmentează istoricul penitenciarului. De fapt, ea citește istoria închisorii prin apelul la multiple lupe epistemice.

 

- fragment din Prefață - Prof.univ.dr. Virgiliu Țârău -